Despre carte: 2014 / „...Thor a alergat cu toată puterea de-a lungul unui pas îngust de munte chiar pe marginea unei stânci. Erau acum la doar zece metri distanță, suficient de aproape pentru ca el să înceapă să-și scoată sabia și să poată sări în aer și să înceapă să-i omoare. Thor și-a coborât mâna până la mânerul sabiei... Și în acel moment s-a întâmplat deodată un sentiment ciudat a apărut la picioarele lui Thor și a început să-și piardă echilibrul. Thor a privit în jos și a fost îngrozit să vadă că poteca începuse să se prăbușească înainte ca Thor să poată reacționa, drumul a cedat din cauza unei alunecări de teren și a unei avalanșe uriașe. Thor simți că alunecă și apoi începu să cadă drept pe panta abruptă. Muntele a făcut loc noroiului, înmuiat de ploi. Nu-și putea controla alunecarea prin noroi, aluneca din ce în ce mai repede, la sute de metri în jos. A țipat și frații lui au alunecat lângă el…»